Kryptonita

Asa cum pe Superman il omoara kryptonita, asa ma omoara pe mine surplomba.

Am fost duminica ce tocmai a trecut, impreuna cu Kobe in Lacu Rosu sa mai incercam sa cataram ceva(cu toate ploile astea).

Ajunsi pe la 11 in Lac ne-am decis sa nu mergem la Raza Soarelui ci sa ne oprim la Hornul Mare unde urma sa-mi incerc norocul cu Pinball, un 7c vertical, cu prize cat se poate de mici la maini. Dupa cum ar spune unii: "prizele alea nu le iau nici la picioare". Dupa o incercare de acomodare si un "sut" esuat din diverse motive (a se citi scuze, asa ca nu am sa le enumar aici) am decis sa mergem in Sugau sa incercam Omida Vesela.

Si asa incepe povestea vietii mele... Omida este un traseu frumos de bloc, in mare parte, dar cu un mic dezavantaj(pentru mine). E surplombant!

Kobe s-a sacrificat si a echipat traseul dupa care urmez eu... Reusind sa "fur" plecarea, (la intrare s-a rupt o priza cheie) am sarit direct la pragul la care trebuia sa ajungi dupa 4? miscari de bloc. Trecand peste aceste aspecte, problemele cele mai mari le-am avut mai sus unde nu am reusit sa ma lipesc de traseu (exceptand ultima miscare care ar trebui sa fie ce-a mai grea si pe care am reusit sa o fac fara mari probleme).

Ucigatorul vs Seniorul

Cu ocazia sfintelor sarbatori de pasti fie ca lumina sa va aduca.... ok... Cu ocazia zilei libere din cauza sarbatorilor pascale am fost impreuna cu Cristina la Predeal, unde ne-am intalnit cu Kobe si cu Cristi Joanta. Planul initial era sa mergem la Belvedere dar faleza era foarte uda asa ca am ajuns in cheile Rasnoavei.

Pe la pranz eram in chei si dupa ce ne-am intalnit cu baietii am inceput urcarea pana la faleza, faleza care se numeste Aboland si este in mare parte amenajata de Titus Gontea. Dupa o lunga batalie pana la baza falezei am decis sa ma incalzesc pe un 6c+ pe care erau buclele deja puse de baieti cu o zi inainte.

Zis si facut, cu crux-ul la bucla 2, am reusit sa NU-l fac din prima dar norocul meu ca a venit ploaia :| Asa ca am plecat spre cabana unde urma sa ne cazam si am stat in casa restul zile (in timp ce afara ningea!) si ne-am uitat la televizor, lucru pe care nu l-am mai facut de ceva vreme.

Duminica se anunta o zi frumoasa, fara ploi dar ramasesem doar eu cu Cristina - Cristi plecase acasa iar Kobe plecase la Onesti sa fie impreuna cu Petro si familia ei - asa ca dimineata am fost cu ea in Bucegi (sa-i fac o bucurie). Am urcat cu telecabina, prima oara pentru mine, si nu pot spune ca nu mi-a placut. Ajunsi sus am fost la babele, sfinx si ne-am mai plimbat pe acolo(trebuie facuta o excursie cu o saltea de boulder). In jurul orei 12 am coborat si am plecat spre faleza vremea fiind super, nici prea cald si nici prea frig.

Pe la ora 2 a venit si "zeul" a.k.a. Mastacarn si am urcat iar la faleza... (urcus nu tocmai usor pentru un catarator de poteca). Dupa tot chinul urcusului am ajuns la baza traseelor, Kobe avea un proiect iar eu trebuia sa mai incerc acel 6c+. Evident fiind cald afara, peretele uscat si cu o minte libera l-am facut din prima si in timp ce coboram din top am aruncat un ochi la proiectul lui Kobe, un 7c+ (Seniorul apocalipsei) scurt dar dureros cu riglete mici si taioase.

Una peste alta mi-e lene sa mai scriu asa ca... here it goes:

- Kobe l-a facut din a 3-a, cred.
- Eu m-am batut cu mine mai mult decat cu traseul si am reusit sa-l fac din a 5-a? Un record de motivatie si cel mai greu traseu pentru mine pana acum.

Asa ca pot spune ca am vazut progresul, antrenamentul de la panou avand un efect palpabil pana la urma. Si am plecat acasa cu un 7c+? si un 6c+(soft).

Luni trebuia sa ploua si cum dimineata nu ploua am decis sa mergem la Belvedere (se uscase faleza) dar greseala a fost a noastra pentru ca a fost foarte frig, vant puternic si rece. Asa ca am plecat de acolo cu un 6a? interesant dar greu de apreciat cand esti inghetat.

Call me tin - Martin

Sambata dimineata am hotarat sa dam o ultima incercare unui catzarush in Lacu Rosu, impreuna cu Florian si Tzashnila am plecat pe la 7 jumatate din Iasi iar pe la 11 eram la Raza Soarelui. Prognoza din pacate nu arata foarte bine, 4 grade afara si nori... perfect de un un catarat la pioleti :D. Asa ca am luat-o la deal, spre placa de sus, cu echipament de catarat si cu echipament de reamenajat.

Ajunsi sus ne-am dat seama ca temperatura nu ne permite mare lucru asa ca scos bormasina din rucsac si ne-am pregatit sa reamenajam Martin, un traseul frumusel si singurul de la acea faleza care a scapat de "remodelare".

A urcat Kobe si a montat o coarda statica in top, apoi am urcat eu pe blocator si am inceput sa scot urechile vechi. Spre surprinderea mea am constatat ca acestea erau prinse in perete cam 2 cm, atat avea filetul de la surub... de amorul comparatiei expansoarele pe care le-am montat noi au lungimea de 9cm...

Dupa ce am scos toate urechile vechi am trecut la montatul celor noi, si din pacate am inceput cu stangul pentru ca am dat o gaura neatent, nu am calculat cum o sa stea bucla in ureche si s-a dovedit ca aceasta facea parghie pe o muchie asa ca a trebuit sa mai dau o gaura... Dar cum toate se invata in viata asta... urmatoarele gauri le-am calculat si rescalculat sa nu mai fac "buleala" si la alte asigurari.

Per total o zi interesanta, pacat ca a fost prea frig de catarat pentru ca as fi vrut sa incerc macar un Martin, sa nu mai zic de proiectul Happy End. Dar mai sunt si la anu' zile, sper.

Am sa revin cu cateva poze pentru a va arata cam cum aratau vechile urechi :D

Raza Soarelui - Reloaded

Aceasta postare se vrea o incercare de a comenta starea traseelor de la Raza Soarelui, trasee care sunt mai mult sau mai putin "ajustate".

Asa ca, Sambata 8.11.2009 am plecat spre Lacu Rosu cu.... nu, nu cu Kobe ci cu... Popic... bine, bine a fost si Kobe si chiar a fost si Petro cu noi, numai ca ea a ramas in Piatra Neamt cu sotia si fiica lui Popic. Plecati cu sperante mari, eu de a "da la spate" Happy End(8a) si Kobe de a mai incerca pasii din Prietenia(posibil 8a+/8b), din pacate cand am ajuns la Raza Soarelui am constatat ca traseele erau ude la plecare asa ca ne-am mutat in placa de sus pentru a catara ceva, asa de sfarsit de sezon. Si ce sa cataram noi ca sa incerce si Popic? Un Cleo ar merge, traseul fiind un 7a(mai soft), asa ca s-a dus Kobe sa echipeze traseul si Popic l-a urmat. Spre surprinderea mea a reusit sa-l parcurga flash, cu toate ca nu mai catarase cap de coarda de cativa ani.

Cand s-au dat jos baietii am spus sa incercam sa-l facem fara "ajustari", cum ar veni: "Reloaded", problema fiind la intrare, unde o scrusa mare s-a transformat ca prin minune intr-o intepata :)). Si dai si...incearca, noroc ca Popic este un magician al boulderului si a "mirosit" miscarea dupa 5 minute de incercat. Si ce miscare...doua scurse, ma rog o scursa si o nimic, un picior bunicel dar greu de incarcat si o laterala intepata... dupa care te ridici putin si dai intr-o... rigletutza laterala din care trebuie sa faci un....jump, da ati citit bine, un jump, la o priza buna, cel putin pentru cei mai mici de statura ca Popic, pentru mine miscarea fiind putin mai usoara :D

Felicitari lui Popic pentru parcurgerea FA a traseului si felicitari lui Kobe pentru repetare. Pentru mine rezultatul nu a fost asa fericit, nereusind sa plec de jos... da-mi iese la anu.

Si uite asa ajungem si la titlul postarii, care suna cam asa: Raza Soarelui - Reloaded, pentru ca am impresia ca toate traseele care au fost sapate in anii 2000 si inainte de asta se pot parcurge si fara prizele sapate(si ce faleza ar fi fost...). Asa ca in sezonul 2010, impreuna cu Florian Mastacan, am decis sa incerc toate traseele de la Raza Soarelui fara sapate, sa vedem ce iese.

Un weekend cu Happy end?

Sambata, 24.10.2009, ora 7 dimineata, am plecat impreuna cu Florian Mastacan a.k.a. Kobe in Cheile Bicazului cu planuri marete, de a catara "pana la moarte" sau sa mai amenajam ceva, in functie de vreme.

Ajunsi la fata locului, am constatat cu placere ca vremea era extraordinar de placuta pentru perioada asta asa ca ne-am apucat direct de catarat, si unde in alta parte daca nu la Raza Soarelui, unde eu vroiam sa incerc Happy end (un 8a de fata) si Kobe vroia sa incerce Prietenia (un proiect de 40m).

Parcati la cabana Raza Soarelui am trecut repede la impartirea echipamentului si am plecat spre perete cu 4 "Napoj" (prietenii stiu de ce sau ce), 4 oua fierte, 4 ciocolatele, 2 randuri de bucle, o coarda de 70m si mult entuziasm. Evident in 5 minute eram la perete si am trecut la incalzire pe clasicul Pas final (un 6b "aerisit"). Ma duc eu primul, il fac lejer :)), apoi se duce Kobe, recupereaza buclele, si ne mutam putin mai sus la Happy end unde urma sa prestez.

Dupa o urcare "buldar" de 2 minute prin spatele traseului Broad peak ajungem la baza proiectului meu si trec repede la echipare: espadrile 5.10, este; 14 bucle, este; coarda 70m legata de ham, este si entuziasm este din plin. Uite asa plec in al 2-lea 8a pe care il incerc anul asta si ce bine m-am duuuus.

Primele 4 sau 5 bucle sunt de incalzire, miscari usoare pe fata cazuta, genul meu cum ar veni, apoi te loveste in bostan cu o ridicare pe picior suuus...dupa care primul pas... 3 laterale, o rigleta sus si 5 picioare proaste. Imi ia cam 20 minute sa gasesc varianta castigatoare pentru mine (multumiri lui Kobe pentru suport) si dupa o semidinamica (pentru mine mai mult statica datorita staturii) la o laterala buna te ridici putin pe un prag scurs si daca stai bine cu psihicul poti sa te recuperezi fara maini. Urmeaza o succesiune de monodoigt si bidoigt mici, taioase cu picioare proaste care te duc la 2 intepate din care trebuie sa te duci tot semidinamic la o margine mare si de acolo esti cam scos... daca marginea e curata... si te mai tine carbasanu...

Per total un traseu frumos (pacat ca m-am taiat la un deget la prima intrare) cu pasi tehnici, ce sa mai, genul meu :))

Abia astept urmatorul weekend calduros sa ma duc sa-l fac...sau poate ramane pe anul viitor... totul depinde de vreme.

Zerg

In ultimul timp simt nevoia sa parcurg traseele pe care le incerca Sebi acu vreo 2 ani asa ca sambata am plecat pe la 8 dimineata, impreuna cu zeul Mastacan, in acelasi loc pe care il frecventez de cand m-am apucat de catarat si care inca ma face sa ma simt cel mai bine din toate locurile pe unde am fost.

Ajunsi pe la 11 la Raza Soarelui decid sa incerc OK! My brother, un 7a/7a+ batut de Batar prin 2001 si pe care Sebi l-a facut prin 2007. Urcati la faleza ne trezim pe un frigut si o umezeala cam deranjanta, dar motivati la maxim :)) purcedem la o incalzire pe Cleo si in coborare echipam OK! My Brother si incercam cateva miscari.

Apoi la suturi, se duce Kobe si il face din prima apoi eu, tot din prima, asa ca dezechipez traseul si ne mutam la faleza Ucigasul unde vroiam sa batem un top intermediar si sa incercam La Vita e Bella.

Dupa ce se duce Kobe si bate topul, trecem la incercari, asa ca Ucigatorul de Grade incearca primul si reuseste un FA spectaculos :)) gradul propus fiind 6c+, urmeaza Mastacan care dupa o batalie cu fisura reuseste sa il pargurga si el asa ca ne mutam la Amore Mio, din pacate Zeul e cam obosit si "nu reeeeuuuuseste" sa faca miscarile asa ca ne ducem la masa.

Plecam din Lacu Rosu cu gandul sa mergem sa ne uitam la meci: Romania-Serbia.

Din pacate Romania a luat bataie cu 5-0 (huoooooo).

Arthur, sau cum m-am facut si eu bun.

Plecat Sambata dimineata, insotit de Kobe si Petro, am ajuns pe la ora zece in Cheile Bicazului si am trecut la treaba. Dupa o incalzire pe Excalibur si montarea buclelor pe Arthur am trecut la primul si singurul sut pentru ca planul gasit de Kobe la intrare s-a dovedit a fi castigator si l-am facut si pe asta astfel ajungand la patru trasee de gradul 7b+ facute anul asta.


Asa ca am plecat la faleza Ucigasul unde Kobe vroia sa incerce La Vita e Bella si Amore Mio iar eu am zis sa dau o incercare pe La Luna Nera, un 8a. Ajunsi la fata locului Kobe s-a echipat si a inceput cu treaba. Ajuns la ultimii pasi de sub top si-a dat seama ca ruta nu e chiar asa "de incalzire" cum ne asteptasem noi, gradul propus fiind 7c+.


Si asa am ajuns si la primul 8a pe care l-am incercat. Miscarile de la intrare sunt dure, riglete mici, fata este usor surplombanta deci cocktailul este complet pentru piele rupta si dureri de tendoane(fara incalzire nu prea ai ce cauta in traseu). Insa spre mirarea mea am reusit sa fac mai toti pasii, cu o singura exceptie, o miscare semidinamica din doua riglete proaste la o laterala buna, dar piciorul pe care trebuie facuta miscarea este cam sus pentru talia mea, dar iese... pana la urma... Per total un traseu frumusel dar batut in spiritul Batir "aici e usor" deci mai sunt cate 3 m intre asigurari.


Si uite asa m-am facut si eu bun :P acum astept urmatoarea intrare intr-un traseu mai tare, adica Happy End - un alt 8a pe care vreau sa il incerc.

Svea, Falbala si altele

In ultima vreme nu prea am mai avut chef sa scriu asa ca am sa incerc sa fac un rezumat la ultimele mele realizari in materie de escalada si mai nou... boulder.

Sa incepem cu Cheile Bicazului, pentru ca acolo ma simt cel mai bine, in continuare (vine din spate si Sihla, boulderul devenind foarte interesant pentru mine in ultimele 2 saptamani).

Deci cu escalada:

Am plecat Joi cu Tzasnitul (Ciprian) in Lacu Rosu cu gandul de a incerca mai multe trasee la Raza Soarelui si poate Arthur(un 7b+ foarte frumos si "tehnicos"). Ajunsi la fata locului am purces la proiectul lui Tzasneala adica Svea, un 7c cu o miscare frumoasa de bloc fix sub top. S-a dus Tzash si a pus buclele iar la a doua incercare reuseste parcurgerea traseului ca si mine de altfel asa ca ne hotaram sa ne retragem la Hotel Turist pentru o masa (masa victoriei :P ).

Dupa masa ne-a fost cam greu sa ne hotaram ce sa facem asa ca dupa lungi dezbateri am ajuns la Faleza Ucigasul cu gandul de a incerca miscarile pe La Vita e Bella. Zis si facut iar dupa vreo 2 ore ne dam jos amandoi din traseu cu o impresie placuta iar cu un grad banuit de 7c/7c+. Dati jos din traseu ne-a apucat o criza maxima de inspiratie si o lipsa de chef asa ca am plecat spre Iasi.

Si am ajuns la boulder...

In ultimele 2 weekenduri am fost la Sihla, o zona foarte frumoasa de langa Targu Neamt, unde sunt destul de multi bolovani foarte draguti cu ceva trasee foarte frumoase(si multi bolovani care nu sunt curatati). Si am inceput, cu un 5+, 6A, 6B si cel mai greu traseu de boulder pe care l-am facut pana acum si anume: Falbala - 6C, un traseu foarte frumos si destul de tehnic.

Insa din pacate, ieri, Tzasneala si-a luxat piciorul drept(datorita unei cazaturi dintr-un traseu) si a urmat o escapada pe la sectia de urgente a spitalului din Targu Neamt iar apoi la sectia de urgente de la Iasi pentru ca cei de la Neamt nu au personal la radiologie in weekend?!?!

Oricum trecand peste acest mic accident imi dau seama ca imi place din ce in ce mai mult boulderul si sper sa mai pot face o iesire la Sihla pana la sfarsitul sezonului.

PS: Am uitat sa spun ca Svea este primul 7c pe care reusesc sa il parcurg asa ca felicitari mie :))

Motivatie <= 0

Am plecat sambata dimineata la catarat, impreuna cu puiutii (Kojak si Irina) urmand a ne intalni in Lacu Rosu cu Kobe, Tzasneala si Paulica. Toate bune si frumoase si pe la ora 11 am ajuns La Tunel pentru a-l lasa pe Kojak care voia sa incerce Sveia (pana sus) si Amber, iar eu am plecat la Turnul Negru, sa ma intalnesc cu baietii pentru a ne da pe Arthur si a reamenaja traseul Merlin (avea 2 urechi lipsa).

Numai bine cand am ajuns, Kobe se echipa sa incerce Arthur (un traseu care pana acum 2 saptamani a avut si el 2 urechi lipsa, gratie domnilor de la Romtelecom) si dupa putina lupta de lamurire, a deslusit pasii de jos si in cateva minute a fost in top. Dupa maestru au urmat astia mai slabi, asa ca am dat si eu o incercare cu planul lui Kobe si am reusit sa fac toate miscarile (cum ar veni, mi-a iesit cu 4 caderi). M-am dat jos si a inceput lenea, lipsa de motivatie sau nu stiu ce a fost, dar m-a bantuit de atunci pana cand am plecat din Lac, asa ca l-am lasat pe Kobe sa mai dea o incercare pe traseu, ce s-a dovedit a fi castigatoare. Am plecat spre Ucigasul, unde urma sa amenajam un traseu de incalzire, in zona fiind deja un 8a si un 8a+.

Ajunsi la fata locului ne-am echipat cu tot ce trebuie si am luat-o la picior pe o poteca deloc primitoare, plina de copaci cazuti si pamant gata sa se dea la o parte din calea ta. Dupa vreo 10 minute de chinuri am ajuns deasupra falezei, de unde am rapelat pana in locul noului top al traseului care avea sa se numeasca La Vita e Bella (© Kobe) si a urmat curatarea partiala a prizelor care "stau sa cada", a mizeriei, care este din abundenta, traseul fiind pe o fisura. Dupa terminarea muncii mele (de incepator, acesta fiind prima amenajare a unui traseu la care particip) a urmat Kobe la inele si a batut cele 12 asigurari necesare.

Se pare ca traseul a iesit ceva mai tare decat speram noi la inceput (acum un posibil 7b/7c) dar pana la FA nu aflam.

Dupa toata munca, Kobe si Tzash au plecat si am ramas eu cu Paul, Kojak si Irina asa ca ne-am retras la vesnicul loc de dormit, vila Raza Soarelui, pentru a manca si a ne hodini putin.

Duminica dimineata, trezit pe la 8, lipsit total de inspiratie legat de ceea ce vreau sa incerc in acea zi, m-am lasat purtat de val si am mers cu Kojak la Tunel, sa incerc pasul de sub top la Amber - cica e tare. Am incercat si intr-adevar mi s-a parut atat de tare incat nu am reusit sa il fac - trebuie controlata o scursa pe care eu nu o pot tine. Fiind inca debusolat dupa miscarea din Amber, m-am hotarat sa dau un sut in Sveia (pana sus = 7c soft dupa cum spune Kojak), dar fara prea mult succes. Pasul mi-a iesit, dar lovit de o lipsa de piele si o lipsa si mai grava de motivatie m-am dat jos si am asteptat momentul plecarii spre Iasi.