luni, 8 februarie 2010

Zuza geamantan reload

In weekendul ce tocmai a trecut am fost impreuna cu Florian A.K.A. zeul A.K.A. Kobe, Petro A.K.A. craiasa zapezurilor, Ciprian A.K.A. tzasneala si Irina A.K.A. tzutzu Irimia in Sf. Gheorghe la deschiderea panoului Adrenalin.

Am plecat dimineata in jurul orei 9 pentru ca trebuia sa fim in Sf. Gheorghe la ora 14, atunci incheindu-se inscrierile. Bineinteles ca am ajuns la ora 15 la panou, dar nu a fost nici o problema, asa ca ne-am inscris toti si am incalecat pe-o sa si v-am zis povestea asa...

Panoul este mic, si prin mic vreau sa zic ca e ca o "sufragerie mai mare" fapt agravat si de prezenta celor peste  60 de oameni toti incercand sa intre in acea sala mica, lucru greu de realizat, asa ca eu impreuna cu baietii din Iasi am hotarat sa mergem sa bem o cafea/vizitam orasul putin (trebuia sa intram la ora 6 in concurs, fiind 3 grupe de cate 20,33333 oameni?!?!).

Au fost in jur de 20 trasee medii/tari si 5-7 trasee usoare. Traseele au fost faine si cu siguranta amenajate intr-un alt stil decat cel cu care suntem obisnuiti.
Partea buna este ca nu ma mai doare cotul si am reusit sa ma catar destul de linistit, chiar daca am incercat doar traseele de pe fetele verticale si cateva usoare de pe surplomba.

Si cand am descalecat de pe sa am dat peste lista asta:

Locul 1 - Scortea
Locul 2 - Neghi
Locul 3 - Rus

Moldova nu a castigat nimic, doar experienta, dar eu cred ca ne-am simtit bine.

luni, 1 februarie 2010

Postare nemultumita

In weekendul ce tocmai a trecut am fost impreuna cu Kobe si Petro la Rachitele pentru concursul de dry. Gratie lui Kobe Iasiul a castigat tot iar gratie mie, a castigat o lista cu nemultumiri, iat-o aici:

- nemultumit ca nu-mi mai trece cotul
- nemultumit de performantele mele la dry
- nemultumit ca e prea frig afara
- nemultumit ca am facut 9 ore pana la Rachitele
- inca nemultumit de performantele mele
- nemultumit ca nu am fost in stare sa ajung pe podium la categoria "amatori"

Sunt totusi putin multumit ca vine ziua mea acus si asta inseamna ca vine calduraaaa.

vineri, 8 ianuarie 2010

Declaratie?!

Aseara mi-am dat seama cat de mult imi place in Cheile Bicazului si ca acolo ma simt cel mai bine. Drept e ca nu a fost in prea multe alte locuri la catarat, dar prin cate am fost tot asta ramane cel mai placut.

Ma simt acasa in Chei, poate pentru ca acolo mi-am inceput "cariera" sau cine stie... motivul nu cred ca este important. Important este ca abia astept sa revin, fie ca e la catarat fie ca e la reamenajat.

Astea fiind spuse, abia astept sa vina caldura, macar putin sa pot merge "acasa" :D

miercuri, 23 decembrie 2009

locu' 11

N-am mai scris de nu stiu cand pentru ca nu am avut chef sau nu am avut nimic de spus. Dar acum, dupa concursul "bouldereste de craciun" organizat la sala de catarat Blocker din Iasi, pot sa va spun cum a fost, ce am facut si ce nu am facut.

Asa ca haideti sa va spun ce s-a intamplat pe 19 Decembrie 2009 in Iasi, Romania.

La ora 12 a inceput concursul pentru incepatori, acestia avand la dispozitie in jur de 7 trasee usoare si inca vreo 17 de grad mijlociu (traseele au fost punctate cu 100/500/1000 puncte). Dupa aproximativ 2 ore de stat si urmarit evolutia multor incepatori, unii pe care nu i-am vazut niciodata la panou, a venit si randul nostru, al astora "buni".

Avand la dispozitie in jur de 22 trasee amenajate de Oliver Batar(defapt toate traseele au fost amenajate de Oli), am trecut la treaba. Traseele sunt foarte frumoase, cu miscari destepte. Din pacate dupa o pauza de 2 saptamani nu pot spune ca eram la parametri maximi, dar chiar si asa am reusit sa fac majoritatea traseelor de 500 puncte si 1 de 1000 astfel clasandu-ma pe locul 11.

Cu ce m-am ales din toate astea? Cu o diploma de participare(care mi se pare cea mai mare umilinta) si un gust amar in gura pentru ca puteam face inca vreo 2 trasee la concurs, astfel m-as fi clasat mai sus si m-as fi simtit mai bine, dar toate astea le lasam pentru alta data.

luni, 16 noiembrie 2009

Call me tin - Martin

Sambata dimineata am hotarat sa dam o ultima incercare unui catzarush in Lacu Rosu, impreuna cu Florian si Tzashnila am plecat pe la 7 jumatate din Iasi iar pe la 11 eram la Raza Soarelui. Prognoza din pacate nu arata foarte bine, 4 grade afara si nori... perfect de un un catarat la pioleti :D. Asa ca am luat-o la deal, spre placa de sus, cu echipament de catarat si cu echipament de reamenajat.

Ajunsi sus ne-am dat seama ca temperatura nu ne permite mare lucru asa ca scos bormasina din rucsac si ne-am pregatit sa reamenajam Martin, un traseul frumusel si singurul de la acea faleza care a scapat de "remodelare".

A urcat Kobe si a montat o coarda statica in top, apoi am urcat eu pe blocator si am inceput sa scot urechile vechi. Spre surprinderea mea am constatat ca acestea erau prinse in perete cam 2 cm, atat avea filetul de la surub... de amorul comparatiei expansoarele pe care le-am montat noi au lungimea de 9cm...

Dupa ce am scos toate urechile vechi am trecut la montatul celor noi, si din pacate am inceput cu stangul pentru ca am dat o gaura neatent, nu am calculat cum o sa stea bucla in ureche si s-a dovedit ca aceasta facea parghie pe o muchie asa ca a trebuit sa mai dau o gaura... Dar cum toate se invata in viata asta... urmatoarele gauri le-am calculat si rescalculat sa nu mai fac "buleala" si la alte asigurari.

Per total o zi interesanta, pacat ca a fost prea frig de catarat pentru ca as fi vrut sa incerc macar un Martin, sa nu mai zic de proiectul Happy End. Dar mai sunt si la anu' zile, sper.

Am sa revin cu cateva poze pentru a va arata cam cum aratau vechile urechi :D

marți, 10 noiembrie 2009

Raza Soarelui - Reloaded

Aceasta postare se vrea o incercare de a comenta starea traseelor de la Raza Soarelui, trasee care sunt mai mult sau mai putin "ajustate".

Asa ca, Sambata 8.11.2009 am plecat spre Lacu Rosu cu.... nu, nu cu Kobe ci cu... Popic... bine, bine a fost si Kobe si chiar a fost si Petro cu noi, numai ca ea a ramas in Piatra Neamt cu sotia si fiica lui Popic. Plecati cu sperante mari, eu de a "da la spate" Happy End(8a) si Kobe de a mai incerca pasii din Prietenia(posibil 8a+/8b), din pacate cand am ajuns la Raza Soarelui am constatat ca traseele erau ude la plecare asa ca ne-am mutat in placa de sus pentru a catara ceva, asa de sfarsit de sezon. Si ce sa cataram noi ca sa incerce si Popic? Un Cleo ar merge, traseul fiind un 7a(mai soft), asa ca s-a dus Kobe sa echipeze traseul si Popic l-a urmat. Spre surprinderea mea a reusit sa-l parcurga flash, cu toate ca nu mai catarase cap de coarda de cativa ani.

Cand s-au dat jos baietii am spus sa incercam sa-l facem fara "ajustari", cum ar veni: "Reloaded", problema fiind la intrare, unde o scrusa mare s-a transformat ca prin minune intr-o intepata :)). Si dai si...incearca, noroc ca Popic este un magician al boulderului si a "mirosit" miscarea dupa 5 minute de incercat. Si ce miscare...doua scurse, ma rog o scursa si o nimic, un picior bunicel dar greu de incarcat si o laterala intepata... dupa care te ridici putin si dai intr-o... rigletutza laterala din care trebuie sa faci un....jump, da ati citit bine, un jump, la o priza buna, cel putin pentru cei mai mici de statura ca Popic, pentru mine miscarea fiind putin mai usoara :D

Felicitari lui Popic pentru parcurgerea FA a traseului si felicitari lui Kobe pentru repetare. Pentru mine rezultatul nu a fost asa fericit, nereusind sa plec de jos... da-mi iese la anu.

Si uite asa ajungem si la titlul postarii, care suna cam asa: Raza Soarelui - Reloaded, pentru ca am impresia ca toate traseele care au fost sapate in anii 2000 si inainte de asta se pot parcurge si fara prizele sapate(si ce faleza ar fi fost...). Asa ca in sezonul 2010, impreuna cu Florian Mastacan, am decis sa incerc toate traseele de la Raza Soarelui fara sapate, sa vedem ce iese.

miercuri, 4 noiembrie 2009

πλαστικός (plastikos)

E firg, ninge, si imi dau seama ca nu mai prind vreme frumoasa sa mai dau o incercare pe Happy End....

Asa ca mergem la panou... unde e frig... asteptam momentul sa se monteze sistemul de incalzire, dar pana atunci sa evoluezi la 4 grade pare barbar, cel putin pentru mine. Oricum plasticul nu se compara cu stanca, oricat s-ar chinui producatorii de prize sa le faca sa semene, cu tot felul de riduri si santuri... nu fac nimic decat sa-ti beleasca pielea si articulatiile.

Trebuie sa accept ca s-a terminat sezonul de catarat si incepe sezonul de plastic.